De ce am transformat până și relaxarea într-o obligație?
Ai avut vreodată o zi liberă în care ți-ai propus să te relaxezi, dar ai ajuns să faci o listă cu toate lucrurile pe care ar trebui să le faci pentru starea ta de bine?
Să dormi mai mult, să faci puțină mișcare, să citești, să ieși în natură, să meditezi sau să pregătești ceva sănătos de mâncare. Toate sunt lucruri bune, dar, puse cap la cap, pot ajunge să semene cu un program pe care trebuie să-l respecți.
În ultimii ani, grija pentru propria stare de bine a devenit tot mai prezentă în viața noastră. Avem aplicații care ne monitorizează somnul, ceasuri care ne măsoară activitatea fizică, programe de meditație și nenumărate recomandări despre cum ar trebui să ne organizăm timpul.
Problema apare atunci când începem să tratăm relaxarea la fel ca pe orice alt obiectiv: ceva ce trebuie bifat, măsurat și îmbunătățit.
Când și relaxarea trebuie făcută „cum trebuie”
Poate ai observat că uneori nu te mai poți bucura pur și simplu de o activitate. Dacă citești, te gândești că ar fi mai bine să citești ceva educativ. Dacă te uiți la un serial, apare sentimentul că pierzi timpul. Dacă stai pe canapea, îți amintești că ar trebui să faci mișcare.
Chiar și hobby-urile pot deveni proiecte personale. În loc să desenezi pentru că îți face plăcere, începi să te gândești dacă progresezi. În loc să gătești ceva nou din curiozitate, te preocupă cât de sănătos este. Iar o plimbare ajunge să conteze mai ales dacă ai făcut suficienți pași.
Nu activitățile în sine sunt problema. Dimpotrivă, multe dintre ele ne pot ajuta să ne simțim mai bine. Dificultatea apare când nu le mai facem pentru bucuria pe care ne-o oferă, ci pentru rezultatul pe care credem că ar trebui să-l obținem.
De ce simțim nevoia să ne optimizăm permanent?
Suntem obișnuiți să ne raportăm la obiective, rezultate și progres. La serviciu, în proiectele personale și uneori chiar în relații, ne întrebăm dacă facem suficient și dacă am putea face lucrurile mai bine.
Treptat, această mentalitate se poate extinde și asupra timpului liber. Începem să privim fiecare activitate prin prisma utilității ei: mă ajută să fiu mai sănătos, mai productiv, mai echilibrat sau mai disciplinat?
La toate acestea se adaugă avalanșa de recomandări despre stilul de viață. Vedem ce fac alții pentru a avea mai multă energie, un somn mai bun sau o viață mai echilibrată și ajungem să ne comparăm propriile obiceiuri cu ale lor.
Fără să ne dăm seama, grija pentru noi înșine poate deveni o altă formă de presiune. Nu mai avem doar lucruri de făcut, dar și lucruri de făcut pentru a deveni o versiune mai bună a noastră.
Dar dacă într-o zi nu faci nimic?
Poate că una dintre cele mai dificile experiențe pentru cineva obișnuit să fie mereu ocupat este să aibă timp liber fără un plan.
Să nu citească ceva util, să nu învețe o abilitate nouă, să nu facă sport și să nu transforme timpul disponibil într-o activitate cu un scop clar.
Uneori, apare senzația că ziua a fost irosită. Alteori, ne surprindem căutând ceva de făcut, deși tocmai ne-am dorit o pauză.
Dar odihna nu trebuie să producă un rezultat vizibil. Nu trebuie să fie eficientă și nici să ne ajute să devenim mai buni la ceva. Uneori, o activitate este suficient de valoroasă tocmai pentru că ne face plăcere, fără să ne ofere un beneficiu pe care să-l putem măsura.
Cum să ne odihnim fără să ne simțim vinovați
Nu trebuie să renunțăm la obiceiurile sănătoase sau la activitățile care ne ajută să ne simțim bine. Putem însă să schimbăm felul în care ne raportăm la ele.
Lasă loc pentru activități fără un scop. Nu tot ce faci în timpul liber trebuie să contribuie la dezvoltarea ta personală. Nu transforma fiecare pauză într-o sarcină. Dacă ai chef să stai pe canapea, nu trebuie să înlocuiești imediat momentul cu o activitate considerată mai benefică.
Alege ce îți face plăcere, nu doar ce ar trebui să-ți facă bine. Cele două se pot suprapune, dar nu sunt întotdeauna același lucru. Acceptă zilele în care nu bifezi nimic. O zi nu devine lipsită de valoare doar pentru că nu ai făcut progrese într-un anumit domeniu.
Poate că avem nevoie să ne amintim că timpul liber nu trebuie să fie încă o ocazie de a face cât mai multe lucruri sau de a obține rezultate. Putem să-l petrecem și fără un plan, fără obiective și fără să ne întrebăm permanent dacă am făcut ceva folositor.
Iar dacă nici în momentele de adevărată relaxare nu reușim să renunțăm la gândul că trebuie să facem ceva mai productiv, poate merită să ne întrebăm de ce ne este atât de dificil să renunțăm la această nevoie de a controla și de a îmbunătăți totul.
La PsihoAid, prin psihoterapie și hipnoterapie, te sprijinim să înțelegi mai bine ceea ce trăiești, să-ți asculți propriile nevoi și să găsești, alături de unul din specialiștii noștri, modalități mai bune de a face față perioadelor dificile.
Contactează-ne la 0775 394 911 sau 0766 290 559 pentru o programare.
De ce am transformat până și relaxarea într-o obligație?
Ai avut vreodată o zi liberă în care ți-ai propus să te relaxezi, dar ai ajuns să faci o listă cu toate lucrurile pe care ar trebui să le faci pentru starea ta de bine?
Să dormi mai mult, să faci puțină mișcare, să citești, să ieși în natură, să meditezi sau să pregătești ceva sănătos de mâncare. Toate sunt lucruri bune, dar, puse cap la cap, pot ajunge să semene cu un program pe care trebuie să-l respecți.
În ultimii ani, grija pentru propria stare de bine a devenit tot mai prezentă în viața noastră. Avem aplicații care ne monitorizează somnul, ceasuri care ne măsoară activitatea fizică, programe de meditație și nenumărate recomandări despre cum ar trebui să ne organizăm timpul.
Problema apare atunci când începem să tratăm relaxarea la fel ca pe orice alt obiectiv: ceva ce trebuie bifat, măsurat și îmbunătățit.
Când și relaxarea trebuie făcută „cum trebuie”
Poate ai observat că uneori nu te mai poți bucura pur și simplu de o activitate. Dacă citești, te gândești că ar fi mai bine să citești ceva educativ. Dacă te uiți la un serial, apare sentimentul că pierzi timpul. Dacă stai pe canapea, îți amintești că ar trebui să faci mișcare.
Chiar și hobby-urile pot deveni proiecte personale. În loc să desenezi pentru că îți face plăcere, începi să te gândești dacă progresezi. În loc să gătești ceva nou din curiozitate, te preocupă cât de sănătos este. Iar o plimbare ajunge să conteze mai ales dacă ai făcut suficienți pași.
Nu activitățile în sine sunt problema. Dimpotrivă, multe dintre ele ne pot ajuta să ne simțim mai bine. Dificultatea apare când nu le mai facem pentru bucuria pe care ne-o oferă, ci pentru rezultatul pe care credem că ar trebui să-l obținem.
De ce simțim nevoia să ne optimizăm permanent?
Suntem obișnuiți să ne raportăm la obiective, rezultate și progres. La serviciu, în proiectele personale și uneori chiar în relații, ne întrebăm dacă facem suficient și dacă am putea face lucrurile mai bine.
Treptat, această mentalitate se poate extinde și asupra timpului liber. Începem să privim fiecare activitate prin prisma utilității ei: mă ajută să fiu mai sănătos, mai productiv, mai echilibrat sau mai disciplinat?
La toate acestea se adaugă avalanșa de recomandări despre stilul de viață. Vedem ce fac alții pentru a avea mai multă energie, un somn mai bun sau o viață mai echilibrată și ajungem să ne comparăm propriile obiceiuri cu ale lor.
Fără să ne dăm seama, grija pentru noi înșine poate deveni o altă formă de presiune. Nu mai avem doar lucruri de făcut, dar și lucruri de făcut pentru a deveni o versiune mai bună a noastră.
Dar dacă într-o zi nu faci nimic?
Poate că una dintre cele mai dificile experiențe pentru cineva obișnuit să fie mereu ocupat este să aibă timp liber fără un plan.
Să nu citească ceva util, să nu învețe o abilitate nouă, să nu facă sport și să nu transforme timpul disponibil într-o activitate cu un scop clar.
Uneori, apare senzația că ziua a fost irosită. Alteori, ne surprindem căutând ceva de făcut, deși tocmai ne-am dorit o pauză.
Dar odihna nu trebuie să producă un rezultat vizibil. Nu trebuie să fie eficientă și nici să ne ajute să devenim mai buni la ceva. Uneori, o activitate este suficient de valoroasă tocmai pentru că ne face plăcere, fără să ne ofere un beneficiu pe care să-l putem măsura.
Cum să ne odihnim fără să ne simțim vinovați
Nu trebuie să renunțăm la obiceiurile sănătoase sau la activitățile care ne ajută să ne simțim bine. Putem însă să schimbăm felul în care ne raportăm la ele.
Lasă loc pentru activități fără un scop. Nu tot ce faci în timpul liber trebuie să contribuie la dezvoltarea ta personală. Nu transforma fiecare pauză într-o sarcină. Dacă ai chef să stai pe canapea, nu trebuie să înlocuiești imediat momentul cu o activitate considerată mai benefică.
Alege ce îți face plăcere, nu doar ce ar trebui să-ți facă bine. Cele două se pot suprapune, dar nu sunt întotdeauna același lucru. Acceptă zilele în care nu bifezi nimic. O zi nu devine lipsită de valoare doar pentru că nu ai făcut progrese într-un anumit domeniu.
Poate că avem nevoie să ne amintim că timpul liber nu trebuie să fie încă o ocazie de a face cât mai multe lucruri sau de a obține rezultate. Putem să-l petrecem și fără un plan, fără obiective și fără să ne întrebăm permanent dacă am făcut ceva folositor.
Iar dacă nici în momentele de adevărată relaxare nu reușim să renunțăm la gândul că trebuie să facem ceva mai productiv, poate merită să ne întrebăm de ce ne este atât de dificil să renunțăm la această nevoie de a controla și de a îmbunătăți totul.
La PsihoAid, prin psihoterapie și hipnoterapie, te sprijinim să înțelegi mai bine ceea ce trăiești, să-ți asculți propriile nevoi și să găsești, alături de unul din specialiștii noștri, modalități mai bune de a face față perioadelor dificile.
Contactează-ne la 0775 394 911 sau 0766 290 559 pentru o programare.
psihoterapie
Articole recomandate
Când până și relaxarea trebuie făcută corect, timpul liber nu mai este atât de liber. De ce simțim nevoia să ne optimizăm fiecare moment?
De ce continuăm să citim știri negative, deși ne provoacă anxietate? Află ce este doomscrolling-ul și cum ne afectează.
Află de ce uneori ne este greu să ne bucurăm de prezent fără teama că vom pierde ceea ce avem.
Îți amintești ce ai spus. Te gândești la ce a spus celălalt. Reiei o anumită replică și te întrebi dacă nu cumva ai fi putut răspunde altfel...
De ce verificăm din nou lucruri pe care știm că le-am verificat deja? Descoperă legătura dintre verificare, nevoia de siguranță și anxietate.
Uneori, mintea preferă să inventeze un răspuns decât să accepte că nu știe. Descoperă ce legătură are acest mecanism cu anxietatea.
psihoterapie
Articole recomandate
-
Când până și relaxarea trebuie făcută corect, timpul liber nu mai este atât de liber. De ce simțim nevoia să ne optimizăm fiecare moment?
-
De ce continuăm să citim știri negative, deși ne provoacă anxietate? Află ce este doomscrolling-ul și cum ne afectează.
-
Află de ce uneori ne este greu să ne bucurăm de prezent fără teama că vom pierde ceea ce avem.
