Declanșatorii anxietății

Anxietatea este o parte foarte normală a vieții umane și cu toții o experimentăm la un anumit nivel din când în când. Suntem înzestrați cu un sistem personal de avertizare timpurie ce intră în acțiune atunci când un posibil pericol este depistat. Uneori însă, sistemul de avertizare timpurie funcționează puțin prea accentuat, pornind prea des și atunci când nu este nevoie.

Anxietatea ocazională este întâlnită adesea, la multe persoane, dar sentimentele cronice de îngrijorare, frică sau teamă reprezintă un semnal de atenție. Sunt semne că ar trebui să cauți ajutor specializat, dacă acestea interferează cu viața de zi cu zi. Putem vorbi despre anxietate ca simptom sau despre tulburări de anxietate ca afecțiuni ale sănătății mintale. Cu toate că anxietatea cu multiplele ei forme este o afecțiune ce poate fi tratată cu succes, mulți oameni ezită să meargă la un specialist. La anumite persoane, anxietatea poate provoca, de asemenea, atacuri de panică și simptome fizice extreme, cum ar fi durerea toracică („în capul pieptului”).

Deși tulburările de anxietate sunt incredibil de frecvente, identificarea exactă a ce anume declanșează anxietatea poate fi un proces complicat. În general, se consideră că la bază se află o combinație de factori genetici și de mediu. Unele evenimente, emoții sau experiențe pot declanșa sau pot menține simptomele de anxietate. Aceștia sunt factorii declanșatori (triggers).

Declanșatorii anxietății pot fi diferiți pentru fiecare individ în parte. Uneori, episoadele de anxietate pot fi declanșate fără un motiv evident, dar sigur pe un fond de vulnerabilitate (evenimente trecute cu efecte negative asupra sănătății). Identificarea acestor declanșatori ai anxietății reprezintă primul pas în tratarea anxietății.

Textul de față își propune să ofere câteva informații despre factorii declanșatori, simptomele resimțite și primii pași ce pot fi făcuți pentru gestionarea anxietății:

• Blocajele de trafic sau întârzierea mijloacelor de transport în comun provoacă anxietate pe termen scurt tuturor celor impactați. Pe termen lung, acest tip de stres se poate croniciza, poate duce la anxietate și agravarea simptomelor, precum și la alte probleme de sănătate. Stresul poate conduce de asemenea, la comportamente nesănătoase, precum mese neregulate, consum de alcool sau somn insuficient sau ne-odihnitor. Acești factori pot declanșa sau agrava și anxietatea. Tratarea și prevenirea stresului necesită adesea învățarea unor tehnici specifice. Un terapeut te poate ajuta să înveți să recunoști sursele de stres și să le gestionezi atunci când devin copleșitoare.
• Gândirea negativă poate declanșa sentimentul de anxietate, întrucât mintea îți controlează corpul, acest lucru fiind testat îndelung în cazul anxietății. În cazul supărărilor sau frustrărilor, cuvintele pe care ți le spui pot declanșa sentimente de anxietate. Urmărește să vezi dacă ai tendința de a folosi cuvinte negative atunci când te raportezi la propria ta persoană, și dacă da, se recomandă să înveți să îți reorientezi limbajul și sentimentele. Lucrul cu un terapeut poate fi extrem de util în acest proces.
• Conflictele, problemele persistente în relații, discuțiile în contradictoriu, dezacordurile cu cei din jur pot declanșa sau agrava anxietatea. Dacă un anumit tip de conflict se repetă în viața ta, sau interacțiunile cu cei din jur aduc desori conflicte, recomandarea ar fi să apelezi la un psihoterapeut pentru a înțelege ce anume îți alimentează starea conflictuală, cum să înveți să gestionezi sentimentele pe care conflictele ți le provoacă și ce strategii de soluționare a conflictelor poți aplica în funcție de circumstanțe.
• Psihoterapeutul sau specialistul în sănătate mintală este instruit pentru a te ajuta să identifici declanșatorii personali, de altfel greu de identificat pe cont propriu. Un anumit loc, o culoare, o situație, o persoană, un cântec sau chiar o aromă pot juca rol declanșator. Declanșatorii personali readuc la suprafața memoriei, fie conștient, fie inconștient, o amintire negativă sau un eveniment traumatic din trecut. Persoanele cu tulburare de stres posttraumatic (PTSD) experimentează frecvent anxietate extremă generată de declanșatori din mediul înconjurător.
• Evenimentele publice sau spectacolele, vorbitul în public, prezența în fața șefului, prezența în competiții sau chiar necesitatea de a citi cu voce tare un text pot declanșa stări de anxietate. Dacă profesia sau hobby-urile pe care le ai implică expunerea ta la factori de stres din categoria celor amintiți anterior, terapeutul tău poate lucra cu tine pentru a te ajuta să deprinzi mecanisme de autocontrol în situațiile stresante. De asemenea, susținerea familiei, a prietenilor și colegilor joacă un rol important în menținerea încrederii în forțele proprii și a autocontrolului.
• Problemele de sănătate, un diagnostic de sănătate îngrijorător, cum ar fi cancerul sau o boală cronică, pot reprezenta factori declanșatori sau agravanți ai anxietății. Acest tip de declanșator este foarte puternic din cauza sentimentelor imediate și personale pe care le produce. Ce ajuta în acest caz? Clarificările necesare asupra problemei de sănătate, confortul oferit de familie și cei dragi precum și discuția cu un terapeut, pentru învățarea modului de gestionare eficientă a emoțiilor din jurul diagnosticului.
• Anumite medicamente pot declanșa simptome de anxietate. Acest lucru se datorează ingredientelor active din aceste medicamente ce pot da stări de neliniște, tahicardie, tensiune crescută, ce se traduc prin simptome suplimentare de anxietate. Medicamentele ce pot declanșa anxietatea includ: pilule anticoncepționale, medicamente pentru tuse și congestie, medicamente pentru slăbit și altele. În cazul oricărei rețete primite, discută deschis cu medicul despre simptomele posibile ale medicamentelor prescrise, cu atât mai mult dacă există predispoziție pentru anxietate.
• Petrecerile sau evenimentele sociale ce implică – sau unde nu pot fi evitate – interacțiunile cu persoane necunoscute, pot declanșa sentimente de anxietate, posibil chiar anxietate socială. Pentru a reduce starea de nervozitate în cazul acestor tipuri de interacțiuni, se recomandă – în măsura în care este permisa – prezența unui însoțitor. De asemenea, apelează la un psihoterapeut pentru ca alături de el sa identifici mecanisme de coping atât pe termen scurt cât și pe termen lung.
• Cofeina, pe care mulți oameni se bazează pentru a se trezi dimineață, poate declanșa sau agrava anxietatea. Potrivit unui studiu din 2010, persoanele cu tulburări de panică și anxietate socială sunt deosebit de sensibile la efectele cofeinei, de aceea, se recomandă consumul ponderat sau înlocuirea cu variante adaptate preferințelor.
• Nerespectarea programului de masă poate conduce la reducerea nivelului de zahăr din sânge. Acest lucru poate duce la nervozitate și senzație de neliniște în stomac. De asemenea, poate declanșa anxietate. Alimentația echilibrată oferă energie și substanțe nutritive importante. Dacă nu îți poți face timp pentru trei mese pe zi, gustările sănătoase sunt o modalitate excelentă de a preveni scăderea nivelului de zahăr din sânge, sentimentele de nervozitate sau agitație și anxietatea. Mâncarea consumată precum și programul de masă afectează în mod direct starea de sănătate, atât fizică cât și psihică.
• Preocupările financiare exagerate, grijile legate de economisirea banilor sau de datorii pot declanșa anxietate. Facturile neachitate, temerile legate de bani, condițiile economice sunt la rândul lor declanșatoare. Gestionarea acestor tipuri de factori declanșatori poate necesita solicitarea unui ajutor profesionist, cum ar fi un consilier financiar, dacă situația o permite.

Agitația cotidiană te poate împinge de multe ori să treci pe pilot automat și să uiți complet de mintea ta și de nevoile tale, tocmai de aceea te invit să asculți ghidul audio de relaxare pe care l-am creat special pentru a te ajuta să faci liniște în furtuna gândurilor tale.